Stephenie Meyer, Anne Rice, Stephen King, Bram Stoker sunt doar câteva dintre numele care au stârnit valuri printre cititorii avizi de supranatural – în acest caz, de vampiri.

Vampirul este o legendă care se repovestește sub diverse forme, încă din vremurile antice. Creatura fantastică însetată de sânge a fost portretizată atât în cărți, cât și în filme, încă de la începuturile cinematografiei. Fascinația publicului pentru vampirii deveniți populari odată cu apariția romanului lui Bram Stoker, „Dracula”(1897), a căpătat amploare în era consumistă. Astfel, reușim să identificăm de-a lungul istoriei cinematografice cel puțin o mână de pelicule care ar merita urmărite de către fanii genului: „Nosferatu” (1922) este un film european de producție germană, având drept inspirație romanul lui Bram Stoker; „Dracula” (1931) – probabil cel mai celebru film care înfățișează creatura însetată de sânge, Bela Lugosi realizând un rol ce a rămas celebru până în zilele noastre; „Interview with the Vampire: The Vampire Chronicles” (1994) – film rămas iconic pentru anii ’90. Exemple aici putem oferi multe, având în vedere că în fiecare decadă se realizează cel puțin un film care are un vampir drept personaj central, dar cu toate acestea, există și acele pelicule care, cu tot succesul de care au avut parte, au întâmpinat opoziție din partea criticilor de specialitate. Un astfel de exemplu este seria de filme „Twilight”, inspirate din romanele lui Stephenie Meyer, foarte populare în rândurile adolescenților.

Putem spune, fără umbră de îndoială, că printre tinerii și adolescenții care au crescut în anii 2000, cultura vampirilor a devenit foarte populară, prinzând amploare datorită sagăi „Amurg”, dar și a serialului „The Vampire Diaries”. Putem spune că la nivel de fani ai acestor două producții diametral opuse, există un anume soi de rivalitate. Saga „Twilight” a fost publicată în anul 2005, când deja existau în librării (încă din anii 1991-1992) primele patru volume din „Jurnalele Vampirilor”. Între 2009 și 2014 s-au publicat următoarele 9 volume, însă doar primele șapte cărți din totalul de treisprezece au fost opera integrală a scriitoarei L. J. Smith. Restul de șase se consideră că ar avea autori necunoscuți, angajați de producătorii serialului pentru a repovesti aventurile eroilor în conformitate cu acțiunea prezentată pe micul ecran.

Un cunoscător al celor două proiecte, dar și al curentului vampiric, ar spune că „Jurnalele Vampirilor” (2009-2017) a apărut ca o contrareacție la prezentarea supranaturală, nerealistă, prezentă în mai toate filmele acestui gen. Cu alte cuvinte, acesta este serialul de televiziune care a urmat curentul indie, devenit popular în ultima perioadă, înfățișând o altă față, mai necomercială, a subiectului ce a ajuns să obsedeze tânăra generație în ultima decadă. „The Vampire Diaries” este încadrat genului horror din cauza scenelor pline de violență, sânge și crime, însă forma de prezentare este ridicată la nivel de artă, eliminând vechile stereotipii înfățișate în marea majoritate a peliculelor ce abordează acest subiect.

Dacă există un motiv pentru care acesta este un serial demn de urmărit, acesta nu este povestea de dragoste plină de suspans și cu răsturnări de situație, ci metafora vieții pe care o reprezintă. Putem spune că vampirii sunt de fapt un termen epitetic pentru a prezenta o elită a societății, o castă aparte a nobilimii. Cu toate acestea, nici măcar ei nu sunt scutiți de greutăți, situații neprevăzute și, în mod special, dușmani din rândurile semenilor lor de același rang.

Ca mai toate serialele prezente pe micul ecran în ultimii ani, și acesta prezintă un număr mare de personaje, bine conturate, prezentându-se în mai multe sau mai puține detalii povestea individuală a fiecăruia – devenind pentru public dificil să rețină un așa mare volum de informații. Pe perioada cât „The Vampire Diaries” a rulat, i s-au acordat 34 de premii și a fost nominalizat pentru diverse categorii de 58 de ori. În medie, durata fiecărui episod din cele opt sezoane a fost de 41 de minute.

Ca marea majoritate a seriilor apărute în ultima decadă, „Jurnalele Vampirilor” este însoțit de o coloană sonoră deosebită, interpretată de diverse trupe mai puțin cunoscute (acestea aparținând genului indie pop-folk, în marea lor majoritate), acestea devenind „mainstream” la scurt timp după difuzarea episodului în cauză.

De-a lungul celor 171 de episoade, putem observa cum o serie de actori talentați (în marea lor parte încă nedescoperiți de industria filmului) se implică în roluri, ajungând să se confunde cu acestea. Putem spune că Ian Somerhalder și Nina Dobrev, interpreții personajelor Elena și Damon, sunt cel mai bun exemplu de actori dedicați meseriei lor. Julie Plec și Kevin Williamson sunt creatorii acestui fenomen care a cuprins un întreg mapamond, serialul putând fi urmărit și în România.

Nu trebuie neapărat să fii un fan al vampirilor ca să urmărești această aventură, însă trebuie să iubești suspansul, jocurile de putere, inteligența și, de ce nu, să rezolvi puzzle-uri, pentru a îndrăgi un serial cum este „The Vampire Diaries”.

Leave A Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *